joi, 27 decembrie 2007

Craciunu!





A fost un Craciun frumos...Cald si neobisnuit....a fost frumos...
La inceput o nota de 9 la constructia cladirilor, dupa care treaba cu scoala internat...Am ajuns acolo...nu stiam exact locul unde se afla, am intilnit-o chiar pe directoarea internatului la intrare, mi-a zis cum sa ajung "vezi usa neagra? intri pe acolo, iar de acolo ai sa vezi nishte sagetutse si te duc direct la copii"....frumos gandit...si practic..Cand am intrat deja incepuse serbarea (intirziasem din cauza sutinerii proiectului), il vazusem pe mosh Craciun, probabil unul dintre cei mai frumosi moshi, atat de cald, atat de adevarat, atat de Mosh Craciun..Era hazliu, era cald, era cu ochelari *nush de ce intotdeauna credeam ca moshu are ochelari*, si vorbea asa frumos!...ma simteam si eu copil, alaturi de cei mici...Erau in jur de 15 copii, dar trebuiau sa fie 30:)...Copii frumosi, calzi si foarte inocenti, dar... o mare tristete in ochii lor...Nici nu vreau sa stiu cata mizerie vasusera ochii aia mari si calzi in viata...Mi-e frica de un lucru: ca mizeria aia sa nu ii transforme prea mult...
Unii din ei, deja erau in faza de transformare...dar asta e altceva...
A fost foarte frumos totul...Jocurile, cadourile, jucariile de plush, il vazusem si pe Matrix, un ursulet pe care il adusesem ca dar copiilor, il luase un baietel...
Colinde, poezii....din pacate spuse
cu ura uneori...nush de ce am simtit ura de la ei...uneori...doar uneori...dar inteleg ura aia....
dar au 
fost doar cateva momente...si aceleasi poezii, uraturi spuse la repezeala, pt a primi cat mai rapid 
jucariile... Mi-am adus aminte si eu de copilaria mea, de gradinita, de mantineurile de acolo...
aceeasi nerabdare de
 a primi cat mai repede darurile...si totusi au fost rabdatori...
S-au jucat, au cantat, au multumit si au primit darurile mult ashteptate...
Nu am participat la organizarea evenimentului dar mi-a placut extrem de mult,
 cum a fost...
Sunt extrem de bravo cei care s-au implicat...
Oameni cu suflet mare, mereu implicati in ceva frumos...Foarte bravo...
iar la sfarshit am primit cateva imbratishari ft frumoase,
 pe langa cele ale copiilor de acolo,
si nishte imbratishari de la Domnica, o fetita dragalasa, care a fost sufletu organizarii:) 
Nicoleta, Doru:) Nata, Herudite, Sergiu... au mai fost...insa astia mi-s mai aproape...
mai cunoscuti.

Dupa internat, am plecat frumos la Doxy:) De unde plecata am fost alaturi de omu cel mai drag mie, acolo unde e cald...si bine...
Acolo am ascultat colinde, am privit nishte f1 *;)))* si m-am jucat cu pui de om, de aceeasi varsta cu cei de la internat, dar ceva mai fericit si mult mai rasfatat, 
care e energie exploziva:D si..
uite asa venise noaptea....si...Mosh Ene pe la gene... si trecuse ziua Craciunului...
O zi pe care la sigur n-am s-o uit prea curand..
 

vineri, 21 decembrie 2007

cica cu cine seaman:D

miercuri, 19 decembrie 2007

Coloana sonora a nelinistilor


sâmbătă, 15 decembrie 2007

subscriu....o problema care doare...

luat de pe aici

Despre mersul la ginecolog in Romania

Nu stiu cati barbati se satura uneori sa fie barbati. Am auzit in schimb multe femei spunand "nu mai vreau sa fiu femeie, e mult prea greu". Cu cat ai un trup mai mic si delicat, cu atat orice problema devine un capat de lume si-ti da viata peste cap.
E greu de inteles cum e cu mersul la ginecolog daca nu ai fost niciodata. Mai ales ca parte din mersul la ginecolog este gasirea unui medic ok. Obstetrico-ginecologia este un domeniu unde e foarte important sa dai nu numai de un medic bun, dar si intelegator si plin de grija, dar astia sunt mai rari decat tigrii sumerieni. Si daca nu e intelegator si plin de grija, atunci macar bun sa fie :))

E un subiect foarte delicat mersul la ginecolog. Mai ales in Romania.
Eu nu am avut niciodata un prieten care sa vina sa stea cu mine inainte sa intru la medic.*se pare ca eu-s ceva mai norocoasa...am avut sustinere de fiecare data. pacat ca unii barbati gandesc asa, e un proces care chiar necesita incurajare si intelegere....* Cuvantul ginecolog, acest Bughimen al sexului, ii tinea foarte departe. Foarte multi au atitudinea "nu stiu, nu inteleg, e treaba ta, tu ai facut sex si, desi am fost si eu pe acolo, nu cred ca e responsabilitatea mea sa fiu alaturi de tine in ceva atat de femeiesc". Din pacate, cam asta e atitudinea multora, de la parinti pana la medici. Sunt o gramada de fete tinere care se trateaza cu medicamente recomandate pe forumuri sau de alte fete si-si fac mai mult rau. Dar ori le e jena sa mearga ori nu au cum sa justifice acasa suma mare care le trebuie. Cert este ca habar nu au cat de important este sa mearga la control. Apoi cresc, dar tot nu au invatat lectia.

Pentru ca mersul la ginecolog nu numai ca este foarte neplacut dar este si foarte scump. De multe ori tratamentele sunt date aiurea ( tratamente foarte scumpe), problemele dispar pe momenta dar apar iar curand si trebuie sa revii si sa faci iar analizele care costa foarte, foarte mult. Iar testul Papanicolau, desi un test extrem de important, nu este niciodata obligatoriu. Si nici nu stii la ce foloseste, pentru ca nu prea sta nimeni sa-ti explice.
Daca risti sa nimeresti la un doctor foarte "binevoitor" ( adica "ia, mai bine iti dau tratament dupa ureche decat sa mai dai tu bani pe analizele astea scumpe ca stiu ca salariile sunt mici) e posibil sa nu ti-l mai faci niciodata. Pentru ca daca nu intrebi, nu ti se raspunde. Si uneori ti se raspunde sec, fara amanunte. Se pare ca multi ginecologi considera ca informarea nu tine de meseria lor.

Mersul la ginecolog poate sa fie una din cele mai necivilizate experiente pe care le-ai avut vreodata. Daca nu ai de unde sa dai de la 700 de mii pana la un milion de lei pe o consultatie intr-un loc unde esti privit ca un om care merita respect, te duci intr-o clinica unde, cu trimitere, poate fi si gratis. Dar acolo vei sta si vei astepta ore in sir, se va sari peste programari si te vei simti ca un animal de turma. Si cand te vei aseza pe foarte placuta masa de consultatie, te vei trezi la un moment dat ca omul care aprovizioneaza cabinetul cu apa te priveste in acel punct fix, din cadrul altei usi.
Acolo doctoritele ( pentru ca de obicei sunt doctorite) te reped si tipa la tine si nu-ti explica niciodata ce e in neregula cu tine. Acolo te pun sa bei un litru de apa in 20 de minute pentru ecografie si apoi sa astepti o ora. Apoi uita de tine in sala de asteptare. Uneori, sala de asteptare se umple de femei mult prea bine hidratate, din care unele insarcinate, si daca bati la usa si spui ca nu mai poti, iti zic minute in sir "numai un pic". Si tin sub cheie WC-ul de pe hol, Doamne-fereste sa renunti la pretioasa apa si si sa piarda banii pe ecografie. *oo...ecografia e ceva foaaaaarte special....awhh..shit...*
In locurile astea inca se dau mita pachete de cafea si tigari.

Daca ai insa multe mii de lei de dat, te duci in cabinete unde esti tratat ca un om, nu ca o fiinta care merita tot dispretul pentru ca are o viata sexuala.
Date fiind toate acestea, este de inteles de ce atatea femei nu merg la ginecolog, nici macar cand au probleme. Din pacate, amana si amana pana cand este prea tarziu.

In ianuarie, 20 - 26, anul viitor, sub egida ECCA, va fi organizata Saptamana Prevenirii Cancerului Cervical in Europa.Cu prilejul acestui eveniment, Petitia Stop Cancerului Cervical va fi inaintata Comisiei Europene si Parlamantului European. Semnaturile adunate din intreaga Europa (speram sa adunam un milion de semnaturi) vor avea drept scop sensibilizarea factorilor de decizie europeni cu privire la efectele acestei boli, printre singurele forme de cancer care poate fi depistata si tratata in totalitate. Vom incerca sa obtinem sprijin legislativ in vederea facilitarii accesului ( acum ingradit de costurile mari sau lipsa de informatii) la servicii de testare (Testul Papanicolau) pentru toate femeile din Europa. Evenimentul nu implica promovarea niciunui medicament, vaccin sau a oricarui alt serviciu medical initiat de vreo firma sau corporatie de medicamente.

Spotul campaniei

Dati click AICI si semnati petitia electronica Stop Cancerului Cervical.

"ce bine ca esti...."




exista pe lumea asta o persoana care ma face sa ma simt high...el e drogul meu...fara de care, pier...
sa...

..ma face sa ma simt femeie...mica, plapanda....ca o romanitza...cu cateva picaturi de roua...
o romanitza mica, care poate fi luata in palma...si...iubita....iubita asa cum nimeni n-a mai iubit o romanitza...
si cand imi aduc aminte...zburam...eram acolo sus..pe acoperis si zburam...
inca mai zbor..si sper sa zbor...zburam de fapt...in doi..si e bine...

si e asa de frumos sa zbori...uneori te poate durea....dar trece, trece in momentul in care il vezi ca zambeste, cand te imbratiseaza asa de puternic, de-ti pare ca te va strivi, da-ti place, si mai vreai...si il simti tot mai aproape...si mai aproape...

a mai fost si jurnal in doi....revista "nu stiu"...

"ce bine ca esti...ce mirare ca sunt"...

vreau sa ma cufund in bratele tale acum...stiu ca acolo e atat de bine si atat de sigur...si atat de cald...
acolo simt ca am aripi..acolo stiu ca pot visa...acolo sunt eu...eu si cu tine....

off...ni-i dor...deja?!....

maine...


si da!
maine... e si revolutia aia a brazilor...sper sa ajung...
http://www.torrentsmd.com/forum.php?action=viewtopic&topicid=56728&page=p1649809#1649809

vineri, 14 decembrie 2007

ti se intimpla...

ti se intimpla uneori sa te simti trist, chiar daca, aparent, nu ai avea motive?!
ti se intimpla, sa te simti tradat, fara sa te fi tradat cineva...?!

sa o fi luat razna?!

afara fulguieste...fulguieste frumos...
vreau...atata linishte in jur....atata alb in jur..atata caldura sufleteasca...
vreau...
atata doar...

"la radio se anunta ploi"...

iar afara ninge de rupe...ar trebui sa stau pitita, intr-un colt..acolo..printre cele 4 colturi...cuburi...ninsoare...

They say about me:

"Can you believe that love for art and beauty is able to drive people kilometers away, from North to South? Well, so it is. Rodica Dumbrăveanu is a young ambitious artist who comes from Balţi, Moldova, to study architecture. As God endowed her with a special talent in the art of photography, she accepted this gift and made proficiency in the domain. It is not a secret that Rodica won several photo contests. And here she is, at the exhibition dedicated to the International Baby-wearing Week. Once more, her works demonstrate the author’s highly-developed feeling for space and graphics location. Rodica’s wonderful profound pictures hint to her different world vision, which is possible only for a fine psychologist, a kind-hearted person, a skilled artist. "La distanţa unui pupic..." — “Close enough to kiss…” will astonish you by the extraordinary presentation of the unique moments happening in the mother-and-child intimacy. Such moments as these revealed by Rodica will help you to see the world otherwise, in a special unrepeatable way."

Varvarici. 

Comentarii recente