Citeam pe un forum
"satul.. sh cand ma gandesk k ink 4 ani.. kzdms.. cand vad cum predau, cand vad shi glume, cand vad shi diskutzii, cand vad shi oameni. psc.. drept o dzish shini o dzis mai sus k toate diskutziile s limiteaza la sex + mashini+bani. trist, plictisitor shi obositor. ma gandesk la liceu )) makar kat de kat mai bine, in comparatzie cu modu' in care mi se infatzisheaza univeru'. putini ink o inteles in ce consta profesia, tatz vad banii pe care au sa-i faka pe seama la asta, tipic sh banal. an' trecut am mai rezistat cat de cat da' anu ista nik plashere, park is intr-o depresie de tip pasiv, cronica mai degraba ...oiibleaa... huiovaia situatzye.."
e vorba d/e facultatea de arhitectura, de la utm...
straniu cum, dar subscriu la fiecare cuvantel...
as mai adauga oboseala cronica si...indiferanta toata a unor profi, fata de faptul in care ni se preda materialul...
parca mi-e dor de liceu..desi, nu am pasit pragu lui, de la prom...nush...poate e doar o iluzie?!...
tuturor le place la facultate...mie nu...nu gasesc oameni cu care sa am d/e ce vb, oameni cu care sa imi fie interesant;
nu vad nici un interes al profilor, fata de felul de a ne instrui,
de a o face cat mai coerent, mai bine si clar pt noi de a ne arata cum e mai bine, tot ce pot sa faca, e sa zica ca am facut rau, ori sa nu zica nimic, si la sf sa ai o anumita nota, fara ca sa fie argumentata, ori si mai rau...sa nu vina profii la ore si la sf sa astepte proiectu gata facut...
sad, but true..
mai am inca 3 ani, pe langa astia 3...sper sa rezist..sper din tot sufletu... de multe ori ma intrebasem daca nu carecumva am facut alegerea gresita...si simt ca nu..simt ca arhitectura e de mine, e domeniul in care chiar as vrea sa ma afirm, domeniul in care as vrea sa fac cariera...doar ca ash vrea ca totul sa fie nitel altfel...
indiferenta ucide..iar, intereseul meu fata de facultate, e pe patul de moarte...
uneori imi pare ca pot invata mult m multe de pe net, decat de la facultate, unde ti se impun anumite lime, prost argumentate! unde ai parte de prelegeri cu profi analfabeti, care in loc sa zica "diferiti" zic "deferiti", si multe alte specimene...
oboseala cronica dureaza si imi ucide si mai mult interesu'...un singur lucru mi-l mai trezeshte din cand in cand...bursa, mica asa cum e, as zice chiar simbolica, ca am ajunge numai pt transport...nu vreau sa am restante, pt ca altfel pierd bursa si chiar n-ash vrea...nu e mare lucru, dar vreau sa am bursa...numiti-l un principiu, un moft...nush...dar asta e...
sunt atat de obosita...si inca ma asteapta o sesiune de foc...
wish me good luck..and cross ur fingers...
joi, 3 ianuarie 2008
ani de facultate
a zis Rodica Dumbraveanu la joi, ianuarie 03, 2008
They say about me:
"Can you believe that love for art and beauty is able to drive people kilometers away, from North to South? Well, so it is. Rodica Dumbrăveanu is a young ambitious artist who comes from Balţi, Moldova, to study architecture. As God endowed her with a special talent in the art of photography, she accepted this gift and made proficiency in the domain. It is not a secret that Rodica won several photo contests. And here she is, at the exhibition dedicated to the International Baby-wearing Week. Once more, her works demonstrate the author’s highly-developed feeling for space and graphics location. Rodica’s wonderful profound pictures hint to her different world vision, which is possible only for a fine psychologist, a kind-hearted person, a skilled artist. "La distanţa unui pupic..." — “Close enough to kiss…” will astonish you by the extraordinary presentation of the unique moments happening in the mother-and-child intimacy. Such moments as these revealed by Rodica will help you to see the world otherwise, in a special unrepeatable way."
Varvarici.
1 comententarii:
Iacat incepusem se vad startul blogului si ce ideii ce te mai framintau pe timpuri si m'am oprit taman la articoul asta, am vazut ca nu e lasat nici un comentariu asa ca il completez eu.
Cum au trecut anii de studii asa vor trece si ceilalti ramasi. Si doar atunci cind vei termina te vei uita in urma si vei vedea ca nu chiar asa de rau au fost anii studentesi.
iti doresc in continuare succese si rabdare... HASTA
Trimiteți un comentariu