miercuri, 21 ianuarie 2009

"El a plâns peste ţară/Cu lacrima limbii noastre"

Mi-ar placea sa va povestesc cum a fost, insa...
Să zic că a fost trist? Că a fost extrem de trist?! Că s-a cântat deopotrivă "Deşteaptă-te române" şi "Limba noastra", ca s-a zis că suntem români, că poetul armean a cântat "Pentru ea" de te lua tremuriciu şi te propodeau lacrimile.
Ca Păunescu a făcut sa mai scapi încă catevaişpe lacrimi. Ca poate familia lui şi-ar fi dorit mai multa linişte şi poate mai puţini oameni veniţi de dragul venitului.
Că totul s-a transmis în direct la M1 şi la plasmele amlasate in cimitir.
Toate au fost.
Ceremonia funerara a poetului Grigore Vieru, 20 ianuarie 2009, Chisinau, Cimitirul de pe str Armeana. Privire din interior, din multime.
......
...
...
...
...
...
...
...
...............
...

8 comententarii:

adina spunea...

Dumnezeu sa-l odihneasca pe Grigore Vieru si sa va ajute sa-i duceti mai departe dorul si gandurile! Am pierdut toti un suflet tare drag!

Ion V. spunea...

:(((((((
Dumnezeu săl odignească!
Rău, foarte rău!

johnroshka spunea...

Foarte interesante fotografii. Imi plac...

Anonim spunea...

De acum inainte, daca gresim, ori nu, Grigore Vieru sa ne... judece.

Anonim spunea...

Ai ceva din stilul lui Mihai Potarniche, dar si din picturile lui Ion Puiu.

moon spunea...

Multumesc, insa Potarnice si Puiu e prea sus, deocamdata, pentru mine. Mai e cale lunga pana la maiestria domniilor lor.

Anonim spunea...

Am zis ca ai ceva. Invata de la ei. Ii vei depasi, daca vei urma ritmul in care creezi acum. Si nu uita: adevarata arta cere munca, blandete si bunatate. Pentru cei care te citesc si te admira.

Anonim spunea...

Dintr-un interviu acordat revistei Timpul de Calin Vieru, feciorul mai mic a lui Grigore Vieru:
- În general, cum a fost Grigore Vieru ca tată?

- Grigore Vieru a fost un tată obişnuit, îşi făcea griji pentru copiii săi, pe care-i iubea foarte mult, dar dozat, lucrul acesta eu înţelegându-l abia când a devenit bunic. Îmi aducea aminte des o înţelepciune populară: „Mângâie-ţi copilul numai în timpul somnului

Trimiteți un comentariu

They say about me:

"Can you believe that love for art and beauty is able to drive people kilometers away, from North to South? Well, so it is. Rodica Dumbrăveanu is a young ambitious artist who comes from Balţi, Moldova, to study architecture. As God endowed her with a special talent in the art of photography, she accepted this gift and made proficiency in the domain. It is not a secret that Rodica won several photo contests. And here she is, at the exhibition dedicated to the International Baby-wearing Week. Once more, her works demonstrate the author’s highly-developed feeling for space and graphics location. Rodica’s wonderful profound pictures hint to her different world vision, which is possible only for a fine psychologist, a kind-hearted person, a skilled artist. "La distanţa unui pupic..." — “Close enough to kiss…” will astonish you by the extraordinary presentation of the unique moments happening in the mother-and-child intimacy. Such moments as these revealed by Rodica will help you to see the world otherwise, in a special unrepeatable way."

Varvarici. 

Comentarii recente