Lauda-ma gura, ca ti-oi da friptura

Trec printr-o perioada de absenta mare online, dar ma voi revansa :). Imediat ce termin cu sesiunea, oh, care da peste mine in mai putin de o saptamana, si care de fapt, a si inceput, cu sustinerea proiectului P+4E.

Astazi am primit aviz de la PM (posta Moldovei) ca m-ar astepta un colet, curioasa nu am asteptat prea mult timp si dus-am fost la oficiul postal din sector.
Si uite ca s-a intimplat minunea, am primit, in sfarti (nu trecuse nici juma de an:)) ) cele 2 albume foto cu imagini din Moldova de pe ambele parti ale Prutului, mai tineti minte concursul(atelierul foto) de la Iasi?! Uite de acolo vin :).
Asa ca, primele mele fotografii (2 la numar si ambele cu pasari :)) ) tiparite intr-o cartulie. Simpatic.
Nu e mare lucru, pe departe, vorba rusului "meloci, no priatno" ;)) (trad. directa un nimic, dar placut).

si iata-le, "minunatiile" mele :D


Si uite asa.

Man on the moon

Pereti colorati, pereti care vorbesc, pereti care te trezesc..

Piata si covorul ei rosu

Mi s-a parut a fi o piata foarte curioasa, acolo in Iasi, chiar "stilata", daca acest termen poate fi atribuit unui astfel de loc de comercializare.
Foarte mult rosu. Curios faptu'. Sa fie aleasa gama coloristica aleatoriu?!

Memories of Iasi

Iasi, oras cu muuulte lalele...

End of the story...

Uite ca am revenit la acelasi ritm de viata.
Mini-vacanta, la atelierul foto din Iasi, a fost un bun prilej de a comunica. Si a fost bine, chiar a fost bine, la nivel de comunicare a fost chiar mult mai bine decat credeam ca va fi.
Am mers pe jos in 2-3 zile, cat mai mers in ultimii 2 ani:)Am si incercat sa fac fotografie de noapte... Care nu prea mi-a reusit, dar nu asta conteaza..:)
Pana la urma a fost frumos ce s-a petrecut acolo, chiar si cu micile "chestiute" organizatorice, dar asta e, asa se fac proiectele la romani, de ambele parti ale Prutlui..



Am facut si ft multe fotografii, cred ca voi avea si o serie de fotografii numita "Oameni ai nimanui"...Cateva din ele mai jos:

Lalala...

Ne revedem curand, cu multe impresii si istorioare de povestit...

Despre cum e sa intri in propria-ti tara cu viza...(partea I)

Foarte greu, fratilor... Foarte greu se trece Prutu', uneori ma intreb, sa nu fie Prutu' 
asta un perete betonat, metaforic vorbind, deoarece chiar si betonu e mai ushor de
daramat, decat zidul asta care nedesparte..
Or sa fie norocu' meu...

Nici nu stiu de unde sa incep. Incep cu concursu, d/e care vorbeam mai jos. Precum se stie, de cand Tara a intrat in Uniune (scapi de una, dai de alta), basarabenii au nevoie de vize, un regim special de vize, gratuite (dar totu-i relativ ;)in special aici, pe bucata asta de pamant).
Si uite asa, se pornii Luna la plimbare, pentru a capata viza. Am plecat spre consulat, mai mult buimaca, nu prea stiam, care e procedura. Acolo, din toate partile au inceput sa atace astia care fac nishte "biznis" (vorba lu' Tom Waits "God's away on business"), care mai de care, cu oferte mai tentante. "Iti facem asigurare, tranport, de toate, in 2 ore ai terminat-o cu consulatu'" Foarte sceptica, nu stiam in care parte sa o apuc. De buimacita ce eram, am ajuns si mai si. Binnee..Mi-am facut eu singurica adigurarea de santate, pentru care am platit 85 de lei, probabil e o suma mare pt asa, sincera sa fiu, nu stiu exact, e doar o presupunere, intr-ucat, sa faci o xerocopie acolo te costa 1 leu, cel putin triplu a cat e realmente. Tot acolo mi se propune sa completez ancheta, impreuna cu doamna si domnu de acolo, contra sumei de 15 lei. Eu nedumerita intreb: "Pai asta se poate face si in consulat, nu?!"
Mi s-a raspuns afirmativ si le-am zis ca o voi face in consulat, si doamna ma privii cu niste ochi de parca as fi fost cel mai flamand caine, care vine la ea sa ceara o farama de paine. Mila...multa mila in ochii doamnei.
Buuun...Dar nu aveam toate documentele (nici prin gand sa-mi dea cate imi trebuiesc, si eu care credeam ca totul e atat de simplu si ca organizatorii s-au preocupat de toate.)
Trebuie sa fac si fotografii pentru acte, e ok, vedem un afis, 
"Fotografii pentru acte, in 5 minute"

Ma ridic in deal. Vad locu, o baraca, (asa, sa fie cacofonie, ca asta merita)care altfel nu poate fi numita, alaturi servicii funebre, diferite coronitse, cruci, frumoasa privelishte, n-ai ce zice. Intru in camarutsa aia, pe masa un calculator, un baiat plictisit cu cercel in ureche, cercel din ala cu pietrica, probabil o imitatie de cristal de munte, inca o masa, 2 doamne/domnisoare, plictisite si ele, dar care explica cu mare interes unei alte doamne, care e treaba cu viza in Romania. Deci si asta era un locsor  pentru "biznis". Pe pereti citeam "Informatii d/e viza in Romania" "Viza in Romania" "Portugalia, Italia"..Ete na...Intreb cat o sa ma coste fotografiatu', imi zice pretu, accept, ca sa nu merg mai in deal si sa scap mai repede de toata istoria cu consulatu' (ehe, daca stiam ce urmeaza..). Si sa va zic care e procedura, baiatu' cu cercelu, ia o "mylnitza"(pe romaneste ar fi "sapuneala") cum ii zicem noi, un aparat digital, din cele mai simple, ma aseaza la un perete alb, imi zice, "fii atenta", face: tsac, pac, fotografia e gata, nici ma nu ma intreaba daca imi place, dar daca sincer chiar imi era totuna, la car de buimacita de tot ce se intimpla eram, deschide, minunatul program photoshop, ii face un crop cat pentru 
foto pt acte, si o scoate la imprimanta pe hartie de fotografie.
Smecher "biznis". Dar, chiar si eu l-am acceptat oarecum. Mi-am luat fotografiile si am plecat.

Am ajuns la coada de la intrarea pe "portitsa" unde stau 2 carabinieri, un nene politzai si un nene paznic, care e destul de dragut (dar si arata foarte hazliu, atat timp cat am tot asteptat, mi-l inchipuiam cum ar fi aratat in calitate de caricatura si chiar imi pare rau ca nu pot face caricaturi, nenea e un model ft bun pt asa ceva:D). Am intrat pe poarta si mi s-a zis sa merg la etaj, Foarte bine, zic eu, ia ce repede merge totu'!
Ajung sus, completez formularu! Mare gresheala din partea consulatului, de ce nu erau exemple de formulare pentru fiecare fel de calatorie?! Atat eu, cat si alte persoane care au venit sa depuna cereri erau nedumeriti de anumite intrebari din formular, totusi nu lucram la ambasada, iar daca vii pt prima oara sa depui viza, chiar nu ai nici cea mai vaga idee ce sa scrii acolo. Ei bine..Intr-un final, m-am descurcat cu asta. Vad la ghiseu' nr 1, mai putine persoane si zic sa merg acolo la coada. am ashteptam v-o 5 minutele si am urmat eu. Ii prezint domnisoarei toate documentele, copiile, lalala, ea ma intreaba d/e scop vizita, d/e concurs, d/e organizatori, d/e bani si la un moment dat, cine sunt, adica unde invat. Ii zic, doamna, la arhitectura, la tehnica..Carnet de student ai? (mi-o picat inima-n calcai! nu-l aveam!!! nu ma gandisem ca o sa am nevoie, ca doar nu merg in calitate de student acolo, merg in calitate de participant la un concurs). Intr-un final, domnisoara, chiar ft simpatica, de la ghiseu, imi zice, imi pare rau, ai nevoie de carnetu de note sau student (nu prea am inteles daca trebuie doar unu' din ele, pentru ca nu prea ii lucra "microfonu'")...zic..buuuuuuun...acuma tre sa merg acasa, tot ea imi zice "dar sa incerci sa revii azi, ca azi se dau vizele pt 6 mai", iar eu pe 7 tre sa fiu la Iasi...
Buun..."Am zburat" intr-un microbus imputit pana acasa, mi-am luat carnetu de note si cel de student, le-am facut cate o copie si m-am dus la consulat.
De data asta, am asteptat cam o ora afara. Am intrat pe portita fermecata si am asteptat in ograda, cate unu, cate doi, sa ne vina randu'. Desigur, am avut parte de "fenomene" pline de nesimtire si tupeu, care treceau fara rand, chiar daca auzeau in spate vorbe "de bine". Intr-un final, ajung sus, la etaj, stau la coada, la acelasi ghiseu, nr 1, cu aceeasi domnisoara simpatica. Si p/e un timp, ea ma vede, si imi zice "Domnisoara cu concursu, sa va apropiati"...si incepe calvaru...
Uite, exact inaintea ta a mai fost o domnisoara cu concursu, doar ca ea pleaca pe 13, incearca sa o prinzi (?!doah! pe cine sa prind, daca nici macar nu stiu cum arata, cum o cheama, cine e?!). Trebuie sa face viza colectiva (ceeeeeeee?!!?!)..Viza colectiva...Nu putem da 16 vize pentru aceeasi intrare..Eu ii explic, nu stiu pe absolut nimeni din cei care participa la concurs, am primit invitatiile individual, nominal, de ce imi trebuie viza de grup?! Eu plec pe 7, ea pe 13! Ce sa fac?
si imi zice sa incerc sa contactez participantii si organizatorii.

Cu nervii la pamant, ies din consulat...Dau un telefon, sa-mi "bucur" rudele.
Scriu de pe mob, un mail catre organizator, iar ala imi da reply, ca toti ceilalti participanti care vin pe 6 nu au nevoie de viza. Mai aveam ceva treaba in oras, dupa care venit acasa.
Sris un mai "colectiv" (ca asa le place celor de la consulat) sa aflu care din participanti merg pe 7 la Iasi. Raspuns nu am primit, in schimb am primit mail, de la alte 2 domnisoare, care au fost astazi la consulat, si care au fost la acelasi ghiseu, una probabil inainte mea, iar cea de-a doua, din cate am inteles dupa mine, si care au avut aceeasi problema.
Am reusit sa ne intelegem, una din ele pleaca tot pe 7. Tot ea i-a contactat pe organizatori, care au venit sa zica acelasi lucru pe care i-l explicat domnisoarei simpatice de la ghiseu nr 1, ca invitatiile sunt facute nominal, si ca atunci vizele ar trebui sa fie atare, ca suntem majori si tot asa..

Si uite asa. Maine, deja azi, mergem impreuna la consulat, sa vedem ce-o mai zice azi..
Sper sa avem noroc...
 

Plecare...

Astazi am primit documentele pentru plecare la Iasi, la un atelier de creatie, ca premiu pentru prima etapa a unui concurs de fotografie, numit "Arata-ne Tara ta".

Un proiect romd (cum bine zicea cineva, adicatelea un proiect romano-moldav sau cum scriu chiar ei Programul de vecinătate Romania – Moldova , iar eu as zice un proiect roman pur si simplu, sponsorizat de o anumita asociatie).
Curand voi primi si invitatia pentru participare prin posta.

Sunt fericita...cred..Cel putin ma bucur enorm. Imi era dor de Tara si chiar n-am trecut de ceva timp Prutul. Sunt incantata, ce mai!

Asa ca, din 6 mai, pana-n 12 mai, Iasiul ma asteapta..:)